office@befin.ro Program: Luni - Vineri 08:00-17:00

Polițiștii locali au găsit cantități mari de deșeuri toxice arse, la marginea Bucureștiului, aceasta fiind sursa poluării din București, transmite Primăria Capitalei. Potrivit polițiștilor, aceste fapte ilegale se descoperă greu, pe motiv că arderile au loc noaptea, pe terenuri spre care accesul este dificil.

Cantități mari de deşeuri toxice arse, în special cauciucuri, cabluri electrice şi resturi provenite din dezmembrări auto au fost găsite de polițiștii locali la marginea Bucureștiului, informează Primăria Capitalei. Potrivit sursei citate, aceasta este o sursă importantă de poluare, arderile având loc noaptea.

Potrivit PMB, mai multe zone cu acumulări masive de deşeuri au fost descoperite, vineri, de poliţiştii locali ai Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control Bucureşti (DGPLCB)cu ocazia unor acţiuni de combatere a poluării aerului în Capitală.

În urma arderii ilegale a acestora, în atmosferă sunt eliberate substanţe chimice sub forma unor compuşi foarte toxici atât pentru oameni, cât şi pentru mediul înconjurător.

Terenurile – sursă a poluării aerului în Capitală – sunt situate la marginea Bucureştiului, în zone nepopulate, accesul făcându-se pe drumuri neasfaltate, aproape impracticabile, potrivit sursei citate.

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii locali au constatat că aceste activităţi ilegale – care aduc prejudicii majore mediului înconjurător – se produc în special noaptea, tocmai pentru a face imposibilă depistarea arderilor.

Persoanele responsabile de arderea ilegală a deşeurilor şi, implicit, de poluarea aerului în Bucureşti urmează să fie identificate și sancționate.

FOTO: Facebook Primăria București. Articol preluat de pe Digi24.ro

„Muntele” de deşeuri medicale rezultat în urma pandemiei de coronavirus prezintă riscuri pentru sănătate şi pentru mediu, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii într-un raport făcut public marți. Reprezentanții OMS au solicitat măsuri pentru a reduce în special utilizarea mănuşilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecţie individuală care au fost expediate între martie 2020 şi noiembrie 2021 în întreaga lume de către Naţiunile Unite, pentru a ajuta ţările, în special pe cele mai defavorizate, să facă faţă pandemiei, relatează agențiile AFP și DPA. 

Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri ne-infecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă.

Aproximativ 97% din deşeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.

Aceste zeci de mii de tone de deşeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deşeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU.

Aceste deşeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deşeurilor din întreaga lume şi ameninţă „sănătatea oamenilor şi pe cea a mediului”, subliniază cu îngrijorare OMS.

3 din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor

Potrivit raportului, trei din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale.

OMS propune o multitudine de soluţii pentru reducerea deşeurilor. Organizaţia sugerează crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.

Trimiterea deşeurilor medicale la depozitele de deşeuri ar trebui să fie ultima soluţie, se arată în document.

Raportul solicită totodată dezvoltarea de măşti care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuşi, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deşeurilor provenite din echipamentele de protecţie individuală achiziţionate prin intermediul ONU, mai scriu sursele citate de Agerpres.

OMS consideră că aceste mănuşi sunt folosite într-un număr mult prea mare: deşi agenţia ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, „se pare că este o practică obişnuită”, se arată în raport.

Foto: Profimedia Images . Articol preluat de pe Digi24.ro

Sticle din plastic si doze de racoritoare in schimbul unui credit pentru transportul public. Aceasta este oferta pe care Primaria din Istanbul a lansat-o recent pentru a promova reciclarea, apeland direct la buzunarul consumatorilor, relateaza EFE, potrivit Agerpres.

Primele trei masini de reciclare au inceput sa functioneze intr-o statie de metrou, unde pot fi introduse cutii de bauturi racoritoare si sticle din plastic de diferite dimensiuni.

Pentru 20 de cutii se primeste un credit in valoare de 80 centi de euro, pretul unei singure calatorii.

Consumatorii pot introduce sticle din plastic si cutii din metal in acelasi aparat in care isi incarca si abonamentul de transport ce poate fi folosit pe autobuz, metrou, sau tramvai in orasul Istanbul.

Cu cat sunt introduse mai multe sticle sau cutii cu atat creditul primit va fi mai mare pentru a putea fi incarcata cartela.

„Cu aceste masini inteligente si departamentul nostru de gestionare a deseurilor putem contribui la protejarea mediului”, a anuntat Primaria intr-un comunicat.

Autoritatile preconizeaza sa-i premieze pe cei care recicleaza cel mai mult in decurs de un an, oferindu-le calatorii gratuite si bilete la evenimente culturale.

Initiativa incearca sa promoveze reciclarea, in fata cifrelor alarmante inregistrare de Turcia, unde fiecare persoana genereaza anual 90 de kilograme de deseuri din plastic, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 72 de kg de persoana.

Proiectul se afla inca in faza preliminara prin introducerea celor trei dispozitive, desi Primaria preconizeaza sa instaleze alte 20 pana la sfarsitul anului

Articol preluat de pe wall-street.ro

Înscrie-te la newsletterul nostru!

Fii primul care află de ofertele pentru parteneri și de cele mai importante știri despre protecția mediului.

    Prezentare generală a confidențialității

    Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.